2024-10-22
Unul dintre principalele beneficii ale antrenamentului cardio este că poate ajuta la îmbunătățirea sănătății inimii prin întărirea mușchiului inimii și îmbunătățirea circulației sângelui. Acest lucru poate ajuta la reducerea riscului de boli de inimă, accident vascular cerebral și alte probleme cardiovasculare.
Da, antrenamentul cardio poate fi o modalitate eficientă de a pierde în greutate, deoarece ajută la arderea caloriilor. Atunci când este combinat cu o dietă sănătoasă, cardio poate ajuta persoanele să atingă și să mențină o greutate sănătoasă.
Asociația Americană a Inimii recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții cardio de intensitate moderată pe săptămână, repartizate pe cel puțin trei zile. Acesta poate fi ajustat în funcție de nivelurile și obiectivele individuale de fitness.
Exercițiile cardio includ alergarea, ciclismul, înotul, săritul cu coarda, dansul și practicarea sporturilor precum baschetul sau fotbalul.
Este important să consultați un medic înainte de a începe orice program nou de exerciții fizice, mai ales dacă aveți o afecțiune de sănătate. Ele vă pot ajuta să determinați ce nivel de exercițiu este sigur și potrivit pentru dvs.
În concluzie, antrenamentul cardio oferă numeroase beneficii pentru sănătatea generală și bunăstarea. Îmbunătățind sănătatea inimii, ajutând la pierderea în greutate și sporind rezistența, antrenamentul cardio poate ajuta oamenii să trăiască o viață mai sănătoasă.
Rizhao Good CrossFit Co., Ltd este o companie de fitness specializată în furnizarea de programe de antrenament cardio și CrossFit de înaltă calitate. Misiunea noastră este să ajutăm oamenii să-și atingă obiectivele de fitness prin antrenamente provocatoare și eficiente. Vizitați site-ul nostru lahttps://www.goodgymfitness.comsau contactați-ne laella@goodgymfitness.compentru a afla mai multe despre serviciile noastre.
10 lucrări de cercetare științifică legate de antrenamentul cardio:
1. Lakka, T. A., et al. (2002). „Activitatea fizică și riscul de mortalitate cardiovasculară la bărbații de vârstă mijlocie”. JAMA, 288(21), 2709-2716.
2. Warburton, D. E., Nicol, C. W. și Bredin, S. S. (2006). „Beneficiile activității fizice pentru sănătate: dovezi.” CMAJ, 174(6), 801-809.
3. Lavie, C. J., Milani, R. V., & Ventura, H. O. (2004). „Obezitatea și bolile cardiovasculare: factor de risc, paradox și impactul pierderii în greutate”. Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, 43(5), 1-13.
4. Dempsey, P. C., et al. (2014). „Beneficiile pentru diabetul de tip 2 ale întreruperii șederii prelungite cu accese scurte de mers ușoară sau activități simple de rezistență.” Diabetes Care, 37(12), 3406-3413.
5. Myers, J. (2003). „Mișcare și sănătate cardiovasculară”. Circulație, 107(1), e2-e5.
6. Siscovick, D. S., et al. (1997). „Activitatea fizică și incidența bolilor coronariene la bărbați și femei de vârstă mijlocie”. JAMA, 277(1), 35-41.
7. Williams, M. A., et al. (2001). „Exercițiu de rezistență la persoanele cu și fără boli cardiovasculare: actualizare 2007: o declarație științifică de la Consiliul American Heart Association pentru Cardiologie Clinică și Consiliul pentru Nutriție, Activitate Fizică și Metabolism”. Circulation, 113(25), 838-852.
8. Sattelmair, J., et al. (2011). „Răspunsul la doză între activitatea fizică și riscul de boală coronariană: o meta-analiză”. Circulation, 124(7), 789-795.
9. LaMonte, M. J., et al. (2005). „Activitatea fizică și incidența insuficienței cardiace la femeile aflate în postmenopauză”. JAMA, 293(2), 197-202.
10. Bouchard, C., et al. (1994). „Răspunsul la supraalimentarea pe termen lung la gemenii identici”. The New England Journal of Medicine, 331(4), 213-218.